Bine v-am regasit! Continuam calatoria in lumea povestilor cu talc cu ajutorul uneia dintre parabolele cele mai cunoscute ale lui Buddha, legata de folosirea buna sau proasta a unei invataturi.
Un calator ajunge la malul unui rau foarte lat. Malul pe care se afla el colcaie de primejdii si de fiare salbatice. Celalalt mal pare linistit si sigur. Nu zareste nicio punte ca sa treaca dincolo si niciun pod plutitor. Se hotaraste, prin urmare, sa faca o pluta din crengi de copac, ierburi si frunze. Apoi, slujindu-se de maini si de picioare, trece raul cu pluta. Ajunge cu bine pe celalalt mal, care pare intr-adevar linistit.
Calatorul se gandeste: “Pluta mi-a fost de mare ajutor. Mi-a ingaduit sa trec de pe un mal pe celalalt. Ar fi bine sa o iau cu mine.” Ia pluta in spinare si isi vede de drum.
Buddha il socotea pe omul cu pluta in spinare lipsit de minte. Ii sfatuia pe invataceii lui sa renunte “chiar la lucrurile bune” si chiar la o invatatura minunata, daca nu voiau sa fie luati drept nebuni.
Va invitam sa comentati aceasta povestioara. Iar, daca v-a placut, ajutati-ne cu un “facebook like”.
Etichete: Buddha, intelepciune, pv, renuntare | 2 Comentarii - Te invitam sa comentezi si tu!»