
O povesgte africana, care vine din Togo, ne vorbeste despre impartasirea stiintei de care avem atata nevoie.
Paianjenul, care se numea Yevi, se socotise multa vreme inteleptul inteleptilor, geniul neintrecut al gandirii. Dar, pe masura ce anii treceau, iar paianjenul urmarea indeaproape intamplarile din aceasta lume, s-a mirat foarte de inteligenta pe care o dobandisera oamenii si celelalte fapturi.
Intr-o buna zi, s-a gandit paianjenul, vor ajunge tot atat de inteligenti ca mine si-mi vor lua locul. Si-a facut rost de o plosca mica si a pornit sa stoarca si sa suga, cu ajutorul ei, toata inteligenta si toata stiinta fapturilor vii (in afara de el). A supt si instinctul, imaginatia, gandirea. Le-a bagat pe toate in plosca, a inchis-o bine si a legat-o strans la gura cu o bucata de sfoara.
Apoi a cautat un loc potrivit pentru a ascunde pretioasa comoara.
- In apa? In pamant? Nu, mai degraba acolo sus, in varful acestui copac urias.
Si-a trecut sfoara cu care legase plosca dupa gat si a inceput sa urce, tinand trunchiul copacului intre picioruse. Plosca era atat de grea insa incat se balabanea tot timpul, iar paianjenul se trezea din nou jos, pe pamant.
O data, de doua ori, de trei ori: paianjenul cadea mereu. Dar nu se lasa, cu toata durerea.
Deodata, din varful copacului, a pornit sa cante o turturica. Paianjenul, care stia limba pasarilor, a inteles ce-i spunea turturica:
- Ia plosca in spinare! Ia plosca in spinare!
Paianjenul s-a gandit: biata turturica are dreptate. Cu toate ca nu este decat o turturica, pe care am golit-o de inteligenta, are dreptate. Este mai inteligenta ca mine. Nu am nicio indoiala. Mi-e rusine de trufia mea, de parerea pe care o aveam despre mine si despre puterile mele.
Paianjenul a dat drumul plostii, care a cazut si s-a desfacut. Toata stiinta s-a raspandit in vazduh si s-a intors la celelalte fiinte.
Iar turturica i-a spus paianjenului, cantand, din varful copacului:
- Nu se afla in aceasta lume nimeni care sa nu stie nimic si nimeni care sa stie totul.
Etichete: intelepciune, lume, pv | 3 Comentarii - Te invitam sa comentezi si tu!»
3 Responses
Leave a Comment
March 25th, 2011 at 7:31 am
Resalut. Povestea” m-a uns la suflet”, e prea buna si deaceea va spun multumesc. Acum, intre noi, paianjenii au cele mai multe subspecii dintre toate vietuitoarele, peste 10.ooo ,Iar mica plosca albastra este manuta pt. votul facebook. Nu oboseste sa adune toate parerile fiecaruia. Ce sa mai spunem despre masuratorile electronice moderne, tot acolo se aduna, nu s-a spart nimic
. Turturica mananca si ea ceva. Am vazut cuibul ei si pe crucea de deasupra usii la biserica din Pantelimon. Ba facea tentative si pe monumentul menora de la Coral ! Am lasat sa faca o pereche de pui la fereastra mea, anul trecut. Ingaduiti si Dvs.,sunt necesare doua luni de zile de la ouare prin surprindere pana puii zboara
March 25th, 2011 at 4:30 pm
Foarte interesant!Multumesc!
February 5th, 2012 at 5:27 pm
Nimic nu ne invata.Absolut nik.