La Los Angeles, in lumea filmului, plina de oameni bogati – si indeobste trandavi, fiecare fiind mereu “prins in ceva” -, programul unei zile obisnuite suna dupa cum urmeaza:

Te scoli la ora opt. Bei un suc de portocale si-ti iei vitaminele. Faci o plimbare de jumatate de ora, cu cainele, inainte de micul dejun. Verifici emailul, update-urile de pe retelele sociale, noutatile zilei. Pe la zece si jumatate, prima vizita la piscina. Dupa aceea, gimnastica, baie, soare si toaleta completa. Apoi pranzul, eventual cu niste prieteni.

Dupa pranz si cafea, vezi un film in proiectie 3D privata sau mergi la shopping, dai cateva telefoane, te uiti la un clip pe Youtube si actualizezi statusul pe Facebook. Pe la ora patru dupa-amiaza, tenis, calarie sau golf. La intoarcere, a doua vizita la piscina si gimnastica de dupa-amiaza. Dupa toate astea, urmate de dus si masaj, e bine sa tragi un pui de somn.

Cand te trezesti, ai optzeci de ani.

In trecerea grabita prin lume, catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzind,
Fa-ti timp sa poti, cu mila, sa le alini, trecind.

Fa-ti timp pentru-adevaruri si adinciri in vis,
Fa-ti timp pentru cintare cu sufletul deschis,
Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti ling-un izvor,
Fa-ti timp s-auzi ce spune o floare, un cocor.

Fa-ti timp s-astepti din urma cind mergi cu slabanogi,
Fa-ti timp pe-un munte, seara, stand singur sa te rogi,
Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrini,
Fa-ti timp de-o vorba buna si-o coaja pentru caini.

Fa-ti timp sa stai aproape de cei iubiti, voios,
Fa-ti timp sa fii si-al casei in slujba lui Hristos,
Fa-ti timp sa gusti frumusetea din tot ce e curat,
Fa-ti timp, caci esti de taine si lumi inconjurat.

Fa-ti timp de rugaciune, de post si meditari,
Fa-ti timp de cercetarea de frati si de-adunari,
Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic din toate cite-un pic,
Fa-ti timp, caci viata trece si cind nu faci nimic.

Fa-ti timp linga Cuvintul lui Dumnezeu sa stai,
Fa-ti timp, caci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa inveti,
Fa-ti timp sa-i dai vietii si mortii tale pret.

Fa-ti timp acum, ca-n urma zadarnic ai sa plingi;
Comoara risipita a vietii, n-o mai stringi.

(Traian Dorz)

O femeie se intoarce seara de la serviciu, obosita si suparata. Il gaseste pe baietelul ei de 5 ani, asteptand-o in fata usii.

- Mama, pot sa te intreb ceva? ii spune copilul.
- Desigur, dragul meu!
- Mami, cat castigi tu pe ora?
- Hei, asta nu e treaba de copii! De ce ma intrebi? spune femeia, putin iritata.
- Pur si simplu vreau sa stiu. Spune-mi, te rog, cat castigi?
- Ei, daca insisti, castig 20$ pe ora.
- Of, raspunde baietelul, lasand capul in jos. Mami, poti sa-mi imprumuti 5$?

Mama sa se infurie, spunandu-i:
- Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat a fost ca voiai sa iti dau bani pentru vreuna din jucariile tale prostesti sau cine stie ce alta tampenie, du-te imediat in camera ta si culca-te! Gandeste-te cat de egoist ai fost! Eu nu muncesc din greu zi de zi, pentru asemenea copilarii.

Suparat, copilul pleaca, inchizand usa in urma lui. Femeia se aseaza jos si se enerveaza si mai rau: “Cum indrazneste sa-mi puna asemenea intrebari, doar ca sa ii dau niste bani?”

Dupa vreo ora, timp in care se calmase, mama copilasului se gandeste: “Dar poate chiar avea nevoie sa-si cumpere ceva de cei 5$… el nu imi cere bani prea des. Cred ca am fost cam dura cu el…” Deschide usa camerei baietelului si intreaba:

- Ai adormit, scumpul meu?
- Nu mami, sunt treaz, ii raspunde acesta.
- Te-am certat mai devreme, dar m-am hotarat sa-ti fac pe plac. Am avut o zi grea si m-am revarsat pe tine, scuza-ma. Iata cei 5$ pe care mi i-ai cerut.

Cand aude asta, copilasul se ridica din pat, zambind.
- Oooo, multumesc mult, mami!, spune el, in timp ce scotea din buzunar niste bancnote impaturite.

Cand femeia vede ca fiul ei avea deja banii respectivi, se enerveaza din nou. Baietelul isi numara cu grija banutii, dupa care se uita la mama sa.

- De ce mi-ai mai cerut bani daca aveai?, spune aceasta nemultumita.
- Pentru ca nu aveam destui. Mami, acum am 20$! Pot sa cumpar o ora din timpul tau? Te rooog, maine vino acasa mai devreme. Mi-ar placea sa mancam impreuna!

Femeia a fost coplesita de emotie. Si-a imbratisat copilasul si i-a cerut iertare.

Iata o mica observatie pentru cei care lucreaza pana tarziu. Nu trebuie sa lasam timpul sa ne treaca printre degete, fara a petrece momente importante alaturi de cei care conteaza cu adevarat pentru noi, cei apropiati inimilor noastre. Aminiti-va sa impartiti acei 2$, 20$ sau 2000$ din timpul vostru cu cineva pe care iubiti.

Daca disparem maine, compania pentru care lucram ne va gasi un inlocuitor in cateva zile. Dar familia si prietenii ne vor simti lipsa pentru restul vietii lor.

(Cu multumiri Corinei, cea care ne-a trimis aceasta frumoasa povestioara)

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.

Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta, murim.

(Octavian Paler)

-Si ce-ai castigat daca te-ai grabit? i-a spus batranul. Daca stiam cum esti, nu m-as fi incumetat sa plec la drum cu tine!

Calugarul cel varstnic i-a urat apoi drum bun si a plecat singur mai departe.

In urma mini-concursului organizat, apreciem ca cel mai interesant final a fost cel al gabrielei:

Puterea si harul nu trebuie risipite pe fapte marunte. Ajuns la o varsta inaintata si constient de puterea si credinta sa, batranul nu mai simte nevoia sa arate ceea ce poate.

Felicitari Gabriela, te voi contacta pe email pentru a stabili cum intri in posesia cartii (“Calea Ascetilor”, de Fritjof Tito Colliander).
Felicitari si Monicai, al carei raspuns a fost de-asemenea interesant! Va multumesc amandurora pentru participare.

A existat odata un taietor de lemne epuizat, care pierdea foarte mult timp si energie incercand sa taie lemne cu o secure stirba, caci – spunea el – nu avea timpul necesar sa se opreasca si sa isi ascuta securea…

Chiar daca timpul este stapanul nostru, de care asculta toate, chiar pietrele si stelele (fara sa mai vorbim de povesti), il putem supune uneori, cand ne ingaduie, la ceea ce numim indeobste jocurile mintii.

Va prezentam in continuare o povestire indiana, preluata din Mahabharata.

Doi barbati mergeau pe camp. Unul dintre ei, si anume cel mai varstnic, i-a zis celuilalt:
- Sunt ostenit. Du-te si adu-mi niste apa din fantana de colo, de la capatul ogorului. Am sa te astept langa copacii aceia, la umbra.

Tanarul s-a indreptat intr-acolo. Cand a ajuns langa fantana, a intalnit o fata care scotea apa. Placand-o foarte, a intrat cu ea in vorba si a intrebat-o cum o cheama. Fata i-a raspuns si i-a zambit. Pe urma, tanarul s-a oferit sa-i duca ulciorul cu apa pana in sat. Fata a primit. Ajuns in casa fetei, a fost poftit la masa. I-a cunoscut toate rudele si pana la urma a cerut mana celei pe care o insotise pana acolo. I-a fost data. Dupa ce s-a facut nunta, s-a apucat de lucru la camp. A avut copii si i-a crescut. Unul dintre ei s-a imbolnavit si a murit. Parintii nevestei lui au murit si ei, unul dupa altul, iar el a ajuns capul familiei. Fiul sau cel mai mare s-a insurat si a plecat din sat, unde se intorcea o data pe an. Apoi nevasta lui, acum carunta, s-a imbolnavit de friguri si s-a stins.
A plans-o indelung, pentru ca o iubise din toata inima.
Dupa cateva zile, raul iesit din matca a acoperit ogoarele. Taranul a fost luat de apele maloase, impreuna cu ceilalti. Se zbatea, intindea mana sa-l apuce de par pe copilul cel mai mic, care se ineca sub ochii lui. Deodata, fara sa-si dea seama, si-a adus aminte de vechiul lui prieten, barbatul mai in varsta, care-l trimisese dupa apa.

S-a trezit intr-o clipa mergand pe un ogor uscat, ducand in mana un ulcior cu apa. S-a intors la barbatul mai in varsta, care atipise la umbra unui copac.
Barbatul mai in varsta s-a trezit si i-a spus, ridicandu-se:
- Soarele este de-acum la asfintit. Ai stat cam mult. Tocmai ma pregateam sa vin dupa tine.

Ieri, cu cec anulat;
Maine, doar o promisiune;
Astazi e tot ce ai de luat; cheltuieste deci cu intelepciune.

(Kay Lyons)